Impactul Terapiei Rațional-Emotive și Comportamentale (REBT) Asupra Copiilor și Adolescenților

Istoric și Dezvoltare

Au trecut aproape 20 de ani de la publicarea primei ediții a cărții și mai mult de 50 de ani de când a fost descrisă în literatură prima utilizare a terapiei rațional-emotive și comportamentale (REBT) la un copil. De-a lungul acestor ani, REBT cu copii și adolescenți s-a practicat în multe părți ale lumii.

Albert Ellis, unul dintre pionierii acestei metode, a crezut întotdeauna în potențialul utilizării REBT în școli, ca formă de promovare a sănătății mentale la tineri care au probleme pe parcursul dezvoltării. Gândirea irațională, atât la copii cât și la adolescenți, contribuie la o mulțime consternantă de probleme emoționale cum ar fi depresia și furia, probleme comportamentale precum opoziționismul provocator și tulburările de conduită, și probleme școlare cum ar fi performanța scăzută.

Elementele Fundamentale ale REBT

Grupul Vizat și Aplicabilitatea

REBT și extensia sa educațională, Educația Rațional-Emotivă (REE), au fost adoptate de o largă varietate de practicieni din sistemul sănătății mentale, care lucrează cu copii și adolescenți. Cei care au încorporat și integrat REBT în practica lor individuală cu cei de vârste mici, au remarcat că elementele esențiale ale REBT le-au eficientizat practica.

Aspecte Cognitive-Comportamentale

Care sunt elementele fundamentale ale REBT când este aplicată la persoane de vârste mici? Care din aspectele terapiei cognitiv-comportamentale (CBT) cu copii și adolescenți, așa cum sunt practicate în mod curent, sunt considerate a fi bazate pe aceste elementele fundamentale? Cum vei ști că practici REBT când adopți orientarea CBT?

Tehnici și Metodologii

Cartea descrie modalitățile de:

• Educare a copiilor sau adolescenților pentru a avea un vocabular emoțional și o schemă a emoțiilor (emoțiile variază în intensitate de la intens la slab) și pentru a înțelege că au opțiuni comportamentale și emoționale atunci când se întâmplă ceva rău.
• Utilizare a modelului ABC cu scopul de a-i ajuta pe cei mici să conceptualizeze relațiile dintre gândire, emoții și comportament, cu scopul evaluării și intervenției.
• Educare a responsabilității emoționale, pentru a înțelege că propria persoană, nu alții, este cea care influențează major emoțiile și comportamentele.
• Utilizare a strategiilor de disputare pentru a facilita identificarea și schimbarea gândirii/auto-verbalizărilor iraționale, negative, înainte de a trece la învățarea unei gândiri/auto-verbalizări raționale, pozitive (pentru copii mai mari de 6 ani).
• Instruire a tinerilor pentru utilizarea auto-verbalizărilor raționale.
• Practicarea noilor moduri de gândire, a noilor emoții și comportamente în „lumea reală” prin utilizarea temelor de casă.

Probabil cel mai distinct aspect al REBT când este utilizat cu cei mici este modul în care înaintează argumentul conform căruia oamenii vor fi mai fericiți și mai împliniți când învață (în terapie, la clasă, acasă) credințe raționale, incluzând acceptarea necondiționată de sine, toleranța crescută la frustrare și acceptarea necondiționată a altora.

Studiu de Caz: Terapia aplicată în Școli

Utilizarea REBT în școli a permis intervenții mai eficiente și mai rapide pentru elevii cu probleme comportamentale. Copiii care au primit astfel de intervenții au demonstrat o creștere semnificativă în performanțele școlare și în capacitatea lor de a gestiona emoțiile negative. Un caz notabil este cel al unui elev agresiv care, după doar câteva ședințe de REBT, a reușit să își controleze furia și să își îmbunătățească relațiile cu colegii.

Practici și Strategii Eficiente în REBT

1. Modelul ABC

Modelul ABC este esențial în REBT și ajută la conceptualizarea relațiilor dintre gândire, emoții și comportament. Acest model este explicat copiilor astfel:

• A: Activantul (evenimentul sau situația care declanșează răspunsul emoțional).
• B: Beliefs (credințele sau gândurile care apar în legătură cu activantul).
• C: Consequences (consecințele emoționale și comportamentale ale credințelor).

Copiii sunt învățați să identifice și să conteste credințele iraționale pentru a îmbunătăți răspunsurile emoționale și comportamentale.

2. Disputarea Gândurilor Iraționale

Disputarea gândurilor iraționale este o tehnică centrală în REBT. Aceasta implică întrebări și strategii care ajută copiii să identifice gândurile iraționale și să le înlocuiască cu gânduri raționale:

• Sunt aceste gânduri bazate pe fapte sau pe presupuneri?
• Cum ar arăta situația dacă aș avea un gând rațional în locul celui irațional?
• Care sunt dovezile pentru și împotriva gândului meu?

3. Emoții și Comportamente Alternative

Un alt aspect important al REBT este învățarea de emoții și comportamente alternative. Copiii sunt încurajați să își creeze scenarii în care își imaginează cum ar reacționa într-o manieră rațională și pozitivă. Acest proces ajută la dezvoltarea unor modele comportamentale sănătoase și funcționale.

Capcane comune în Terapia REBT pentru Copii și Adolescenți

Există anumite provocări în implementarea REBT la copii și adolescenți. Este esențial ca terapeuții să fie conștienți de aceste capcane și să dezvolte strategii pentru a le depăși:

1. Dificultatea de a Identifica Gândurile Iraționale

Copiii, în special cei mai mici, poate fi dificil să își identifice propriile gânduri iraționale din cauza dezvoltării cognitive limitate. Terapeuții trebuie să utilizeze metode creative de a exterioriza aceste gânduri, cum ar fi jocurile de rol sau utilizarea povestirilor.

2. Rezistența la Schimbare

Adolescenții, în mod special, pot manifesta rezistență la a-și schimba gândurile și comportamentele. Abordări empatice și construirea unei relații terapeutice solide sunt cruciale în depășirea acestei rezistențe.

3. Integrarea în Mediu

Este important ca intervențiile REBT să fie integrate nu doar în sesiuni de terapie, ci și în mediul de acasă și de la școală. Colaborarea cu părinții și profesorii este esențială pentru succes pe termen lung.

Beneficiile pe Termen Lung ale REBT

Studiile arată că utilizarea REBT la copii și adolescenți are beneficii pe termen lung, nu doar în tratarea problemelor existente, ci și în prevenirea apariției unor afecțiuni emoționale și comportamentale în viitor. Copiii care învață să își gestioneze emoțiile și să raționalizeze gândurile iraționale vor fi mai bine echipați să facă față provocărilor de-a lungul vieții.

1. Dezvoltarea Rezilienței Emoționale

REBT îi ajută pe copii să dezvolte reziliența emoțională, o trăsătură esențială pentru bunăstarea mentală pe termen lung. Aceasta implică capacitatea de a face față stresului, de a reveni după eșecuri și de a menține o perspectivă pozitivă.

2. Creșterea Sănătății Mentale

Copiii care primesc intervenții REBT sunt mai puțin susceptibili să dezvolte tulburări mentale severe, cum ar fi depresia sau anxietatea, în perioada adolescenței și maturității. Tehnicile de REBT cultivă un mindset sănătos și adaptabil.

3. Relații Interpersonale Pozitive

REBT contribuie la ameliorarea abilităților sociale și relaționale. Copiii învață cum să își gestioneze emoțiile în interacțiunile cu ceilalți, crescând probabilitatea de a avea relații interpersonale sănătoase și satisfăcătoare.

Concluzie

Terapia Rațional-Emotivă și Comportamentală (REBT) este o metodă extrem de eficientă pentru îmbunătățirea sănătății mentale a copiilor și adolescenților. Prin intermediul tehnicilor sale bine structurate și prin colaborarea cu părinții și școlile, REBT oferă tinerilor instrumentele necesare pentru a naviga complexitatea emoțională proprie vârstei și pentru a construi o fundație solidă pentru viitorul lor emoțional și comportamental.

Cuprins
Secţiunea I. Introducere, Principii şi Aspecte Fundamentale
Capitolul 1. Terapia Raţional-Emotivă şi Comportamentală în Tulburările Copiilor şi Adolescenţilor: Istoric, Teorie, Practică şi Cercetare
Michael E. Bernard, Albert Ellis şi Mark Terjesen Capitolul 2. Evaluarea şi Tratamentul REBT la copii
Raymond DiGiuseppe și Michael E. Bernard Capitolul 3. Evaluarea şi Tratamentul REBT la adolescenţi
Howard Young Capitolul 4. Trainingul toleranţei la frustrare pentru copii
William J. Knaus Capitolul 5. Rezilienţa Emoţională la Copii şi Adolescenţi: Implicaţii pentru Terapia Raţional-Emotivă şi Comportamentală
Michael E. Bernard şi Daniela Pires Secţiunea II. Tulburările Copilăriei
Capitolul 6. O Abordare Developmentală, Raţional-Emotivă şi Comportamentală în Colaborarea cu Părinţii
Marie R. Joyce Capitolul 7. Depresia la Copii şi Adolescenţi: Abordări REBT pentru Evaluare şi Tratament
Ann Vernon Capitolul 8. Anxietăţile, Fricile şi Fobiile Copilăriei: O Abordare Cognitiv-Comportamentală, Psihosituaţională
Russell M. Grieger şi John D. Boyd Capitolul 9. Tratamentul Copiilor Agresivi: O abordare sistemică Raţional-Emotivă şi Comportamentală
Raymond DiGiuseppe și Jill Kelter Capitolul 10. Terapia Raţional-Emotivă şi Comportamentală în Tulburarea de Deficit de Atenţie şi Hiperactivitate
Kristene A. Doyle şi Mark D. Terjesen Capitolul 11. Intervenţia pentru Copiii cu Performanţă Şcolară Slabă: O Abordare Developmentală Socială şi Emoţională
Michael E. Bernard Secţiunea III. Aplicaţii 367
Capitolul 12. Colaborarea cu părinţii şi profesorii copiilor cu dizabilităţi
John F. McInerney şi Bridget C.M. McInerney Capitolul 13. Terapia Raţional-Emotivă şi Comportamentală de Grup, pentru Copii şi Adolescenţi
Mark D. Terjesen şi Maria A. Esposito Capitolul 14. Aplicaţiile REBT în Şcoli: Prevenţie, Promovare, Intervenţie
Ann Vernon şi Michael E. Bernard INDEX
Au trecut aproape 20 de ani de la publicarea primei ediţii a acestei cărţi şi mai mult de
50 de ani de când a fost descrisă în literatură prima utilizare a terapiei raţional-emotive
şi comportamentale (REBT) la un copil. De-a lungul acestor ani, REBT cu copii şi
adolescenţi s-a practicat în multe părţi ale lumii.
Eu (A.E.) am crezut întotdeauna în potenţialul de utilizare a REBT în şcoli, ca formă de
promovare a sănătăţii mentale, la tineri care au probleme pe parcursul dezvoltării. în fond,
gândirea iraţională, atât la copii cât şi la adolescenţi, contribuie la o arie consternantă de
probleme emoţionale (ex. depresie la copii, furie), probleme comportamentale (ex. furie,
opoziţionism provocator, tulburări de conduită) şi probleme şcolare (ex. performanţă
scăzută).
De-a lungul ultimelor 6 decenii, REBT şi extensia sa educaţională, Educaţia Raţional
Emotivă (REE), au fost adoptate de o largă varietate de practicieni din sistemul sănătăţii
mentale, care lucrează cu copii şi adolescenţi. Cei care au încorporat şi integrat REBT
în practica lor individuală cu cei de vârste mici, au remarcat că elementele esenţiale ale
REBT le-au eficientizat practica.
Care sunt elementele fundamentale ale REBT când este aplicată la persoane de vârste
mici? Care din aspectele terapiei cognitiv-comportamentale (CBT) cu copii şi adolescenţi,
aşa cum sunt practicate în mod curent, sunt considerate a fi bazate pe aceste elementele
fundamentale? Cum vei şti că practici REBT când adopţi orientarea CBT? Pe raspunsul la aceste intrebari cartea mai descrie modalitatile de:
Educare a copiilor sau adolescenţilor pentru a avea un vocabular emoţional şi o schemă a emoţiilor (emoţiile variază în intensitate de la intens la slab) şi pentru a înţelege că au opţiuni comportamentale şi emoţionale atunci când se întâmplă ceva rău. Utilizare a modelului ABC cu scopul a-i ajuta pe cei mici să conceptualizeze relaţiile dintre gândire, emoţii şi comportament cu scopul evaluării şi intervenţiei. Educare a „responsabilităţii emoţionale”, pentru a înţelege că propria persoană, nu alţii, este cea care influenţează major emoţiile şi comportamentele. Utilizare a strategiilor de disputare pentru a facilita identificarea şi schimbarea gândirii/auto-verbalizărilor iraţionale, negative, înainte de a trece la învăţarea unei gândiri/auto-verbalizări raţionale, pozitive (pentru copii mai mari de 6 ani). Instruire a tinerilor pentru utilizarea auto-verbalizărilor raţionale. Practicarea noilor moduri de gândire, a noilor emoţii şi comportamente în „lumea reală” prin utilizarea temelor de casă. Probabil cel mai disctinct aspect al REBT când este utilizat cu cei mici este modul în care înaintează argumentul conform căruia oamenii vor fi mai fericiţi şi mai împliniţi când învaţă (în terapie, la clasă, acasă) credinţe raţionale, incluzând acceptarea necondiţionată de sine, toleranţa crescută la frustrare şi acceptarea necondiţionată a altora.