Importanța Noului Curriculum în Învățământul Preșcolar

Noul curriculum pentru învățământul preșcolar, aprobat prin OMEN Nr.3022 din 08.01.2018, reprezintă un pas semnificativ către o educație mai integrată și adaptată nevoilor reale ale celor mici. În acest articol, vom explora în detaliu conceptul de dezvoltare globală a copilului, structurile de învățare prevăzute de noul curriculum și impactul acestora asupra educației preșcolare.

Ce reprezintă dezvoltarea globală a copilului?

Dezvoltarea globală a copilului este un concept care înglobează toți factorii ce contribuie la creșterea și formarea acestuia în primii ani de viață. Aceasta se axează pe următoarele dimensiuni:

• Dezvoltarea fizică: Creșterea, motricitatea fină și grosieră.
• Dezvoltarea socio-emoțională: Interacțiunea cu ceilalți, gestionarea emoțiilor.
• Dezvoltarea limbajului: Învățarea comunicării verbale și non-verbale.
• Dezvoltarea cognitivă: Abilități de gândire critică, de soluționare a problemelor și de învățare continuă.

Aceste dimensiuni sunt interconectate și fiecare influențează progresul în celelalte sectoare. Curriculumul propus își dorește să abordeze învățarea dintr-o perspectivă complexă, invitând educatorii să pună accent pe integrarea acestor aspecte în activitățile zilnice din grădință.

Structurile de învățare din noul curriculum

Noul curriculum preșcolar își propune să facă învățarea mai dinamică prin trei mari tipuri de activități:

• Activitățile pe domenii experiențiale: Aceste activități sunt concepute pentru a explora diferite teme, stimulând curiozitatea și creativitatea copiilor. De exemplu, un subiect despre mediul înconjurător poate include activități de observație în natură, discuții despre plante și animale, dar și experimente simple.
• Activitățile didactice liber-alese: Acest tip de activități le oferă copiilor oportunitatea de a face alegeri și de a explora subiecte care îi interesează personal. Astfel, ei devin mai implicați și entuziasmați să învețe.
• Activitățile de dezvoltare personală: Acestea vizează îmbunătățirea stimei de sine, a competențelor sociale, dar și a abilităților de auto-reglare. Activitățile includ jocuri de rol, exerciții de mindfulness și activități de grup care promovează colaborarea.

Importanța abordării integrate în educația preșcolară

Un aspect esențial al noului curriculum este faptul că acesta promovează o abordare integrată în educația preșcolară. Aceasta are avantajele următoare:

• Îmbunătățirea dezvoltării globale: Prin abordarea integrată, educatorii pot ajuta copii să înțeleagă cum diferitele aspecte ale învățării se interconectează.
• Creșterea motivației: Copiii au tendința de a fi mai motivați și mai interesați de învățare atunci când activitățile sunt relevante pentru ei.
• Dezvoltarea abilităților sociale: Lucrul în grup și activitățile de colaborare pot ajuta la dezvoltarea relațiilor interumane.

Recenzia unei cărți relevante pentru educația preșcolară

Una dintre lucrările care susține și completează filozofia noului curriculum este cartea „Dezvoltarea armonioasă a copilului” scrisă de profesoara Maria Ionescu. Această carte aduce în prim-plan aspectele esențiale ale dezvoltării timpurii, fiind o sursă valoroasă atât pentru educatori, cât și pentru părinți.

Caracteristici și conținut

Carte se împarte în trei mari secțiuni, fiecare abordând câte o dimensiune a dezvoltării copilului:

• Dezvoltarea fizică: Autoarea oferă sfaturi utile pentru stimularea motricității și organizarea activităților fizice jucăușe.
• Dezvoltarea emoțională și socială: Ionescu discută despre formarea relațiilor interumane și despre emoții, subliniind importanța comunicării eficiente.
• Dezvoltarea cognitivă: Această secțiune propune idei de jocuri educative și activități care să dezvolte gândirea critică și creativitatea.

Puncte forte

Cartea „Dezvoltarea armonioasă a copilului” are câteva puncte forte notabile:

• Accesibilitate: Scrisă într-un limbaj clar și concis, cartea este ușor de parcurs atât de educatori, cât și de părinți.
• Resurse practice: Fiecare capitol conține povești și exemple concrete din experiența autoarei, făcându-le ușor de aplicat în viața de zi cu zi.
• Interactivitate: În finalul fiecărei secțiuni, cititorii găsesc sugestii de activități pe care le pot desfășura alături de copii.

Puncte slabe

Deși cartea este foarte bine structurat, există și câteva aspecte care ar putea fi îmbunătățite:

• Acoperire limitată: Unele subiecte, cum ar fi diverse metode de învățare, ar putea beneficia de o examinare mai detaliată.
• Perspective variate: Ar fi util ca autoarea să includă mai multe puncte de vedere din diverse culturi educaționale.

Concluzii

Implementarea noului curriculum în învățământul preșcolar aduce o schimbare esențială și binevenită în procesul educațional. Promovarea dezvoltării globale a copilului, prin activități diversificate și relevante, va contribui la formarea unor indivizi echilibrați și bine adaptați. Cartea „Dezvoltarea armonioasă a copilului” reprezintă un ghid util pentru toți cei implicați în educația timpurie, consolidând astfel fundamentul unei educații performante.

În concluzie, este esențial ca educatorii și părinții să colaboreze pentru a crea un mediu educațional stimulativ, care să răspundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor, generând un impact pozitiv asupra formării lor personale și profesionale în viitor.

Aprobat OMEN Nr.3022 din 08.01.2018.
Noul curriculum pentru învăţământul preşcolar promovează conceptul de dezvoltare globală a copilului, considerat a fi central în perioada copilăriei timpurii. Abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltării globale vizează cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltării complete a copilului, în acord cu particularităţile sale de vârstă şi individuale. Astfel, toate cele trei mari tipuri de activităţi de învăţare, respectiv Activităţile pe domenii experienţiale, Activităţile didactice liber-alese şi Activităţile de dezvoltare personală, vor urmări atingerea unor obiective de referinţă care, deşi aparent vizează competenţele academice, urmăresc şi dezvoltarea fizică, socio-emoţională, a limbajului şi a capacităţilor de învăţare ale copilului.